Codurile QR (Quick response codes), ofera acces rapid la informare, comunicare, monitorizare si masurare, fiind utilizate frecvent in campanii, retail si mai nou shopping tv (teleshopping).

Astfel, utilizarea codurilor QR in promovarea produselor si in castigarea unei mai bune vizibilitati pe segmentul lor de piata nu reprezinta primul demers al HSN, compania folosind binecunoscutele coduri si la inceputul anului intr-o campanie print pentru produsele electronice. Conform opiniei lui Jill Braff, EVP la HSN, numarul celor care au scanat codurile nu este exorbitant dar, cu toate acestea, 86% dintre cei care au luat parte la initiativa, au fost pentru prima data si utilizatori si cumparatori ai produselor companiei.

De curand, HSN a incearcat utilizarea acestor coduri si in televiziune (old media), prin incorporarea lor in programale tv, reusind astfel creeze o legatura intre consumatorul aflat offline si continutul online prin intermediul produsului si telefonului mobil.

Initiativa lor a pornit de la certitudinea ca un procent semnificativ de cumparatori utilizeaza in procesul de shopping browsere web sau browserul telefonului mobil.

Nu-i asa ca vreti sa stiti ce presupune acest demers? Procesul este unul relativ simplu: codul QR aferent produsului si prezentat la televizor trebuie scanat, iar in urma scanrii utilizatorul va accesa o pagina mobila de unde poate afla mai multe informatii despre produs si despre caracteristicile sale, ba mai mult il poate si achizitiona direct de pe telefonul mobil. Codurile QR au fost promovate pe cananlul HSN HD, in timpul wekeend-ului de inovatie bianuala, perioada 7-10 octombrie, sporind astfel experienta de cumparare.

Prin incorpoararea codurilor QR in programele de televiune li se ofera telespectatorilor o cale rapida si inovativa de a achizitiona produsele sau de a obtine informatii despre acestea. Din acest punct de vedere putem considera ca strategia lor este una orientata catre client, concentrandu-se pe comoditatea acestuia si pe incercarea de a face experienta de shopping mai usoara.

Pentru a vedea ce feeback a avut aceasta initiativa, dar si pentu a decide daca vor mai utiliza ulterior codurile QR in televiune, canalul de retail HSN a realizat o cercetare care a constat in monitorizarea scanarilor si a conversiei in vanzari.

Chiar daca in acest moment, conducerea HSN nu a facut publica o statistica referitoare la numarul vanzarilor sau numarul accesarilor pe site, au confirmat ca numarul telespectatorilor care au luat parte la acest demers si au achizitionat produse electronice folosind browserul telefonului mobil, si implicit codul QR este in crestere.

Conform raportului com.Score, realizat in luna iunie, in SUA 14 milioane de consumatori, au folosit acest instrument satisfacandu-si curiozitatea cu privire la caracteristicile produselor.

Demersul celor de la HSN de a folosi codurile QR in televiune pentru a genera trafic pe site si vanzari ramane momentan singular pe piata, insa inovative sunt si actiunile intreprinse de Ralph Lauren si Rachel Zoe care abordeaza acest instrument in comunicarea cu utilizatorii. De exemplu, cele doua branduri folosesc coduri Qr personalizate agaugandu-le iconuri specifice si o anumita cromatica pentru a le integra in strategia generala de imagine de brand.

Initiativa celor de la HSN, asa cum era de asteptat, a dat nastere si la unele opinii contrare, specialistii motivand ca principala problema in utilizarea acestui tip de cod este generata de faptul ca nu sunt usor de inteles si de folosit. Insa aceasta nu trebuie neaparat privita drept o critica adusa proiectului HSN, ci mai degraba o mustrare adresata marketerilor in general care evita utilizarea unor intrumente de marketing noi si popularizarea acestora.

Concluzia ce poate fi dedusa de aici este ca, in ciuda diferentelor de perspectiva, demersul realizat de HSN constituie un moment de referinta in ceea ce priveste popularizarea utilizarii codurilor QR, folosindu-le in combinatie cu un instrument de promovare in masa – televiziunea – pentru a genera trafic pe site si vanzari.

Fie ca vorbim despre aplicatii ale dezvoltatorilor create pentru o monetizare directa, fie vorbim de cele ale brandurilor care vor sa isi suprinda consumatorii, aplicatiile sunt amuzante, interactive, utile si pun imaginatia la incercare. Insa, care sunt cele mai populare aplicatii si unde se gasesc? Se diferentiaza ele in functie de tara? Un studiu realizat de cei de la Distimo analizeaza piata aplicatiilor pentru a vedea care sunt particularitarile acestora. Concluziile ne introduc mai mult in aceasta lume si ne arata unde, cine si de ce :

- consumatorii au preferinte cu totul diferite cand vine vorba de aplicatii (in mare masura acestea sunt accentate de specificul culturii si gradul de tehnologizare). Conform studiului, la nivel gobal, o medie de  27% dintre aplicatii sunt populare in Apple App Store pentru iPhone exclusiv intr-o tara

- Nokia Ovi Store detine cel mai mare procent de aplicatii lansate intr-o singura tara (29.4%) in timp ce Apple App Store pentru iPad se afla la polul opus cu 3.4%

- daca va intrebati care sunt tarile in care se lanseaza cele mai multe aplicatii adaptate la specificul si preferintele pietei acestea sunt de departe Italia si China,  dupa cum arata si infograficul de mai jos.  Motivele pentru care Nokia Ovi Store cuprinde atat de multe aplicatii locale lansate in Italia se datoreaza celor 2 dezvoltatori ” 3 ” si ” Dada “, care cumulat dezvolta mai bine de 8000 de aplicatii; chiar daca in cea mai mare parte acestea sunt ringtonuri si wallpaper-uri, cei doi detin aproximativ 9% din catalogul Ovi. In China lucrurile stau cu totul diferit, iar specificul aplicatiilor se explica prin restrictiile de care dezvoltatorii se lovesc in aceasta tara

- S.U.A. este tara unde dezvoltatorii lanseaza cele mai multe aplicatii exclusive. Poate si din prisma faptului ca americanii ” adopta orice cat timp este nou “; doar 19% din aplicatiile populare publicate in Apple App Store U.S. sunt populare doar in U.S.

- cultura isi pune amprenta ! Continutul diferentiat si adaptat este principalul atuu in Asia unde : 67% dintre aplicatiile din Japonia si-au castigat popularitatea doar in Apple App Store pentru iPhone. Acelasi principiu se aplica si in China unde 56% din aplicatiile populare din Apple App Store pentru iPhone sunt populare doar in aceasta tara

Dincolo de analiza trendurilor pentru dezvoltatori, un raport realizat de asta data de Onavo Mobile il aduce in discutie pe consumatorul tipic, caci nu putem nega – pana la urma la consumator si preferintele sale se reduce totul :

- cautarile video prin aplicatia YouTube pentru iPhone reprezinta 2% din totalul traficului de date de pe iPhone din U.S.
- consumul de date din App Store reprezentat de downloadul de aplicatii si muzica reprezinta 13% din traficul total
- care sunt aplicatiile care consuma cel mai mare trafic de date ? ei bine, acestea sunt de departe aplicatiile video/audio (35.3%) urmate indeaproape de web si iTunnes/AppStore. Mai multe in infograficul de mai jos.

Un studiu realizat in S.U.A. pe un esantion de aproximativ 2277 adulti (+18) ofera cateva date demne de a fi mentionate, respectiv:

- 83% dintre americanii intervievati sunt posesori de dispozitive mobile, iar dintre acestia 73% utilizeaza indeosebi functia de mesaje scrise, respectiv trimit si primesc mesaje. Avand in vedere un age targeting, tinerii (intre 18 si 24 ani), dupa cum am mai mentionat si in alte posturi pe blog, sunt cei mai impatimiti utilizatori de mesaje scrise. Mesajul scris a capatat o asa notorietate in randul lor, incat pot adesea scrie mesaje fara a mai privi tastele dispozitivului

-  mult mai directi si mai pragmatici, la polul opus se afla adultii care prefera intr-o proportie de 53% apelurile de voce in locul mesajelor scrise

- poate va mirati, insa raportand numarul de mesaje la numarul tinerilor, acestia schimba in medie 109 mesaje intr-o zi, ceea ce conduce la un total de 3200 de mesaje pe luna – un trafic ce ofera imense oportunitati atat pentru provideri cat si pentru marketerii care aleg sms-ul ca mijloc de comunicare

- localizare! Este noua functie de care utilizatorii s-au indragostit. 28% dintre respondenti folososesc serviciul de localizare pentru a obtine informatii, recomandari sau alte sugestii raportate la locatia lor curenta, in timp ce 5 procente isi folosesc dispozitivele mobile pentru serviciul de geolocatie, respectiv pentru a da Check-in prin aplicatii precum Foursquare sau Gowalla. Cu cat ai un telefon mai performant cu atat esti mai predispus la utilizarea acestor servicii. Unul din 10 posesori de smartphone (12%) foloseste serviciul de geolocatie prin aplicatii precum Foursquare sau Gowalla.

Care OS-uri sunt mai folosite? Conform unui studiu realizat de cei de la Nielsen in Iulie 2011, Android a fost cel mai popular sistem. 40% dintre respondenti au afirmat ca au un smartphone cu Android, in timp ce alti 28% au ales Apple Ios.

Luand in considerare aceste trenduri, dar si altele observate in ultima vreme, intrebarea fireasca care se pune este “Unde vom ajunge?” Un posibil raspuns il ofera IDC (International Data Corporation). Conform previziunilor lor bazate pe analiza piatei globale de mobile in acest moment si pe ritmul sau de extindere, pana in anul 2015 vor exista mai multi utilizatori de internet mobil decat cei care il acceseaza prin internetul unui calculator de birou.

Cum se va intampla acest lucru? Este foarte simpu: in prezent vanzarea smartphone-urilor a inceput sa depaseasca vanzarea dispozitivelor cu care eram obisnuiti pana acum. Daca se adauga si inventarea tabletelor media si popularitatea pe care au capatat-o intr-un timp foarte scurt, cei de la IDC prevad ca numarul utilizatorilor care acceseaza internetul prin intermediul PC-ului, va stagna initial dupa care va incepe usor sa scada, in timp ce numarul utilizatorilor cu internet mobil va creste cu o medie anula de 16.6% intre 2010 si 2015 in S.U.A.  Europa de Vest si Japonia vor urmari indeaproape acest trend

Ramane se vedem daca se vor mentine predictiile pentru anul 2015 sau daca o noua inventie va schimba trendurile si implicit piata de mobile si advertising.

In Africa tehnologia mobila a schimbat vietile a milioane de oameni. Spre exemplu in Kenya, cu o banca aflata la cateva ore distanta, fara acces la internet si infruntand zilnic riscul de a fi victimele unor jafuri, oamenii au gasit solutia perfecta si au inlocuit portofelul traditional cu un portofel de asta data digital. In baza unui cont preplatit, transferul de bani prin intermediul telefonului le permite celor fara un cont bancar sa transfere fonduri la fel de repede si usor precum ar trimite un sms.

Gigantul Google a lansat acum cateva zile Google Wallet sau altfel spus Portofelul Google. Serviciul este unul indelung vehiculat, respectiv cel al platilor prin intermediul telefonului mobil si este bazat pe tehnologia NFC. In prezent este disponibil doar pe modelul Nexus S, in reteaua de telefonie mobila Sprint.

Cum functioneaza? Google Wallet este practic o aplicatie bazata pe tehnologia NFC (Near Field Communication). Pentru a efectua diverse plati via dispozitiv mobil, utilizatorii trebuie sa accese aplicatia si sa aleaga una dintre cele doua optiuni: fie au un card de credit MasterCard de la Citibank, pe care il acceseaza prin intermediul telefonului, iar aplicatia va tranzactiona fondurile necesare direct din contul bancar al consumatorului, fie pot alege sa isi transfere fonduri de pe un card (fie de credit, fie de debit) pe un card preplatit de la Google. Asemenea oricarui sistem de plata cu cardul, de asta data transformat in telefon, aplicatia necesita setarea unui PIN pentru deblocarea Google Wallet si a unui timp de time-out care poate varia intre 1, 5 , 15 sau 30 minute.

Daca la plata cu cardul se poate urmari evidenta platilor printr-un extras de cont, Google Wallet permite si el un istoric al platilor, insa doar unul orientativ intrucat nu se inregistreaza cu exactitate magazinul vizitat, ci doar o adresa aproximativa.

Cat mai rapid, simplu si usor, la asta pare a se fi gandit cei de la Google. Consumatorul poate merge oricand la un punct de vanzare cu PayPass, iar in locul cardului sa isi acceseze telefonul mobil pentru a plati. Va primi un buzz pe telefon pentru a confirma plata, iar urmatorul pas presupune sa isi deblocheze telefonul pentru ca in caz contrar, din motive de securitate cipul NFC nu va functiona.

Serviciul fost gandit in stransa legatura cu Google Offers si Google Shoppers. Mai exact, utilizatorii pot cauta ofertele locale in Goggle Shoppers pe care le pot salva ulterior in Google Wallet. Se deschide astfel o imensa oportunitate pentru retaileri, pentru care atractia nu este reprezentata doar de procesul de plata atat de usor gandit, cat si de crearea unui angajament cu consumatorii carora le pot oferi puncte de loialitate sau discounturi digitale atunci cand plata se face prin Google Wallet.

Dat fiind ca este vorba de gestionarea unor conturi financiare personale ale utilizatorilor, subiectul este unul destul de sensibil. Cu toate acestea, Google afirma ca utilizarea aplicatiei Wallet este una foarte sigura, intrucat informatiile legate de plati sunt codate si protejate de alte aplicatii din telefon.

Momentan serviciul este in stadiu incipient, insa planuri de viitor exista. In timp ce Google doreste sa imbunatateasca istoricul platilor astfel incat consumatorului sa ii fie indicat exact produsul achizitionat, Visa, Discover, American Express au anuntat ca doresc sa isi optimizeze tehnologia astfel incat si posesorii lor de carduri sa poate accesa aplicatia Wallet.

Ramane de vazut in ce masura acest serviciu va fi adoptat de catre publicul larg si cand va ajunge si in Romania.

Studiul prezinta o imagine de ansamblu pozitiva caracterizata de cresterea usoara, dar constanta a mobile search cat si de utilizitorii care au inceput sa fie din ce in ce mai receptivi la anunturile de pe dispozitivele mobile. Cu toate acestea, la nivel global rata de coversie raportata la dispozitivele mobile este inca relativ scazuta, intrucat foarte putine companii au facut urmatorul pas, respectiv acela de a-si creea un website optimizat pentru mobile. Spre exemplu in UK, conform raportului doar 17% din businessuri au mobi-siteuri, in timp ce  15% dispun de o aplicatie.

Dupa o usoara scadere la inceputul Trimestrului 2, numarul internautilor de pe deviceurile mobile a inceput sa creasca treptat inca din luna Iunie, iar daca este cumulat cu numarul utilizatorilor de tablete se formeaza deja un target demn de luat in considerare.

Clickurile pe cautarile platite venite de pe un dispozitiv mobil au reprezentat in T2 aproximativ 8%, un salt excelent si imbucurator daca ne gandim ca in T1 media era de 6.5%.

Trendul continua sa se mentina unul ascendent, Alex Hoye, CEO Latitude afirmand : “Pana la sfarsitul lui 2011, ne asteptam sa vedem peste 10% din trafic venind de pe dispozitivele mobile”.
Oportunitatea pentru mobile marketing este una de care marketerii ar trebui sa profite din plin. Conform raportului realizat de catre Google si MMA, 55% dintre posesorii de smartphone au accesat mobile web in fiecare zi, pe parcursul unei saptamani; iar 28% dintre persoanele intervievate au facut achizitii via telefon mobil.

In ceea ce priveste rata de conversie pentru continut platit, aceasta a crescut cu aproximativ 1.5%.  Totodata CTR  pe mobile a ajuns  la 4.8% in T2, asta in timp ce costul de mobile PPC este sub cel al desktop, dupa cum arata infograficul de mai jos.

Desigur rata de conversie nu este una consecventa pentru toate deviceurile. Spre exemplu deviceurile care folosesc sistemul de operare RIM au avut in cadrul raportului o rata de conversie de doar 0.03% in comparatie cu 0.95% pentru Symbian OS; surprinzator daca ne gandim la popularitatea telefoanelor Blackberry. Spre exemplu din 3688 de vizatori mobile, doar o conversie are loc de pe un Blackberry.
Aceastea fiind spuse, marketerii trebuie sa acorde o atentie deosebita sistemului de operare caci tipurile de telefoane targetate pot influenta in mod decisiv succesul unei campanii. Totodata nu trebuie uitat nici sectorul caruia campania i se adreseaza, spre exemplu sectorul industriei automobile  a fost un important jucator pe piata de mobile marketing in T2, crescand de la 7.4% clickuri de pe mobil pe continut platit la sfarsitul T1 la 12% in T2.

iPhone continua sa detina monopolul cu o pondere de 76% din totalul tranzactiilor mobile urmat de Android cu 19% si iPod cu 5.%. Blackberry detine o pondere de doar 0.04%.

Deviceurile prezentate pe vremea parintilor in filmele science fiction au devenit  acum realitate; televiziune digitala, internet la orice pas, notebookuri, smartphonuri, tablete, tot soiul de gageturi care ii determina pe tineri sa si le doreasca, sa fie cool, sa fie la moda, sa socializeze, sa le utilizeze.

In 2009 la nivel global existau aproximativ 1.2 miliarde de tineri cu varste cuprinse intre 10 -19 ani conform U.S. Census. Cum se raporteaza acestia la media, ce ii atrage si mai ales ce aleg sa consume reprezinta un subiect de interes pentru multiple sale implicatii – civice, sociale, culturale.

Intrucat tanarul de astazi este cumparatorul de maine, The Nielsen Company – companie specializata in studii de piata la nivel global, a  incercat sa traseze cateva dintre obiceiurile adolescentilor de astazi printre care se numara : mobile video, social media, texting, etc.

Mobile Video – tinerii reprezinta aproximativ 20% din audienta pentru mobile video si privesc in general mai mult decat un utilizator obisnuit. Facilitarea accesului la mobile video prin intermediul mobile web a permis tinerilor cu varste cuprinse intre 12-17 ani sa priveasca in medie 7 ore si 13 minute mobile video  in prima luna a T4 2011 comparativ cu 4 ore si 20 de minute, media unui utilizator obisnuit.

Mobile Advertising – cu o atractie de necontrolat pentru tot ce este nou si la moda, tinerii sunt chiar mai receptivi la mobile marketing decat persoanele mai in varsta. Mai mult, 58% dintre adolescentii intervievati in septembrie 2010 au afirmat ca daca nu intotdeauna, atunci macar uneori se uita la anunturile de publicitate pe care le primesc via mobile.

SMS – adolescentii sunt parca dependenti de sms-uri, pe care le prefera cu mult inaintea apelurilor de voce; asadar daca ai ceva de comunicat catre acest target tanar al pietei da-le un sms, cu siguranta il vor citi! In T1 2011, tinerii cu varste cuprinse intre 13-17 ani, au trimis o medie de  3.364 mesaje pe luna  mai mult chiar si decat targetul de varsta imediat apropiat 18-24 ani cu o medie de 1.640 mesaje pe luna.

Tv & Social Media – cu internet la orice pas, Tv-ul nu mai reprezinta un punct  prea mare de interes. Tinerii cu varste intre 12-17 ani au privit mai putin la Tv ( aproximativ 23 ore si 41 minute pe saptamana), mult mai putin decat media populatiei care a privit 34 ore si 39 minute. Au crescut in era social media, iar acest lucru si-a pus amprenta asupra modului lor de viata; 78.7% din cei intervievati viziteaza frecvent siteurile sociale si blogurile.

Conform studiilor, coreeni se afla pe locul doi in lume la categoria cei mai muncitori oameni.  Acestia traiesc in viteza si sunt mereu in lipsa de timp liber asadar, cumparaturile banale, dar in  acelasi timp necesare au devenit mai degraba o corvoada.  Retailerul de magazine Tesco a avut  o idee absolut ingenioana si anume crearea unor magazine virtuale si nu oriunde  ci la metrou.

Daca  consumatorii nu vin in magazine atunci sa ducem magazinele cu totul la consumatori. Suna nebunesc, dar iata ce au facut :

- au mizat pe tehnologie. Au amplasat in statiile de metrou panouri uriase care au fost concepute astfel incat sa copieze rafturile unui magazin alimentar cu toate produsele ce ar putea fi achizitionate pentru a-ti lasa impresia ca te afli chiar intr-un magazin. Fiecare item (care reprezenta un produs) avea si un cod QR aferent.  Tot ceea ce trebuia sa faci in calitate de cumparator era  sa te opresti 2-3 minute si sa scanezi codurile QR ale produselor de care ai nevoie pentru a le pune in cosul de cumparaturi. Cand lista era gata, acesta era trimisa catre serviciul de livrare online Home Plus care urma sa livreze cumparaturile direct la tine acasa. Iar daca ai uitat vreun produs, nu-i nicio problema, cu siguranta il vei gasi in urmatoarea statie.

Campania a fost un real succes pentru ca a raspuns in mod direct principalei probleme a publicului – lipsa de timp liber alocat cumparaturilor, i-a scutit pe consumatori de efortul deplasarii in magazine si le-a fructificat timpul mort pe care il iroseau  in drumul spre servici.

Rezultate:

- 10287 consumatori au vizitat siteul Home plus, de pe telefonul mobil

- vanzarile online au crescut cu 130%

- numarul membrilor nou inregistrati a crescut cu 76%

Observatii :  Desi campania a fost una indrazneata si cu rezultate pe masura, trebuie avut in vedere faptul ca piata din Coreea de Sud este una ce are caracteristici specifice precum o cultura proprie a utilizarii tehnologiei si cu o raspandire a smartohone-urilor la nivel de masa. Cu toate aceste codurile QR si-au demonstrat inca o data popularitatea si cat de usor pot sa aduca la consumator un aport de informatie si sa genereze vanzari directe.

Ma intreb oare cum ar arata un astfel de concept pus in practica in pasajul Piata Unirii din Bucuresti. Ramane insa  sa vedem in ce masura advertiserii de la noi vor gasi alte concepte indraznete prin integrarea offline, online si mobile, caci da, se poate!

Dimensiunea ludica a comunicarii  reprezinta o imensa oportunitate pentru marketerii care stiu sa mizeze pe ea. Interactive, amuzante si cu priza la consumatori, mesajele comunicate sub forma de joc isi ating mereu tinta, caci nu degeaba se spune ca in fiecare dintre noi exista un copil.

Din acest punct de vedere, jocurile pot fi de doua tipuri : pe telefonul mobil  sau pe computer.

Cati dintre voi v-ati jucat pe telefonul mobil in metrou sau in timp ce asteptati pe cineva ?

Jocurile pe telefonul mobil sunt o forma relaxanta si amuzanta de a umple timpul mort si de a-l face sa treaca mai usor. Si cum este din ce in ce mai greu sa ajungi la consumator, sa ii captezi atentia si sa-l faci sa te asculte, acestea se prezinta drept un bun prilej pentru brandurile care vor sa creeze engagement. Asa a luat nastere practica de advergaming, care conform definitiei data de Wikipedia  este practica de a utiliza un joc pentru a face publicitate unui produs. Prin extrapolare am putea-o numi un altfel de product placement marcat de asta data de interactiunea directa cu produsul.

O forma de publicitate neintruziva si care poate fi usor cuantificabila prin prisma numarului de descarcari, un advergames ofera o expunere prelungita a brandului si  poate fi solutia perfecta pentru a lansa produse noi, a creste gradul de interes sau chiar  pentru a impulsiona cresterea vanzarilor.

Cea de-a  doua forma a jocurilor, pe computer, face parte adesea din mixuri de marketing cu strategii bine puse la punct.  Un  exemplu de astfel de joc este Juicy Ville, nominalizat la cea de-a opta editie a festivalului de eficienta a comunicarii Effie Romania.  

Jocul a fost creat de echipa Voxline impreuna cu Graffiti BBDO pentru promotia Juicy Fruit Jellies.  Inscrierea in promotie a urmat trendul actual si s-a facut fie printr-un sms la un numar scurt, fie online prin introducerea codurilor unice inscriptionate pe ambalajele promotionale. Indiferent de numarul codurilor inscrise fiecare participant a fost recompensat de catre brand si a primit premiul garantat respectiv accesul la joc. Rezultatele au fost vizibile :

- 25% din participantii la promotie au intrat in joc

- mai mult de 10% s-au jucat zilnic

- vanzarile in volum au crescut cu 70% fata de perioada anterioara promotiei

Cu un public activ, dornic de continut si experienta jocurile se dovedesc a fi o forma eficienta de comunicare si interactiune.

Una din   campaniile pe care le-am considerat ingenioase a fost prezentata de   speakerul Pavol Magic si realizata de catre Grand Casino of  Madrid. In   dorinta de a atrage cat mai multi vizitatori si de a populariza   automatele din cazino, s-a asezat un panou gigant ce ilustra un joc de   cazino, respectiv cu automat cu fructe, pe unul din cele mai importante   si mai circulate poduri din Madrid. Cum prin definitie cazinoul este o   roata a norocului, fructele erau reprezentate de masinile care circulau   pe sub pod. In momentul in care 3 masini de aceeasi culoare se opreau  la  semafor, trecatorii erau invitati sa faca o poza si sa o trimita   printr-un MMS pentru a se inscrie in consursul ce punea la bataie 80.000   Euro. Rezultate? – 15. 000 MMS-uri primite pe parcursul a 2 saptamani   de campanie, o crestere a vizitatorilor in cazino de 10% si o crestere a   utilizarii automatelor de 16%.

Pe plan   national, cei de la eMag, cu noul site mobil, au aratat cat de   importanta este o astfel de optimizare si cum se concretizeaza ea in   cifre de vanzari. Dincolo de traficul care a crescut, siteul mobil a   avut  la o prima evaluare o rata de conversie de  1.8% vs 5.6% general   iar suma medie a comenzii venita de pe un telefon a fost de 390 ron vs   de 620 ron general.

Si cum   nu intotdeauna dorinta marketerilor de a ajunge cat mai aproape de   consumator se materializeaza in eficienta campaniei, Bogdan Apostol a   vorbit despre greselile frecvente in mobile marketing si mai ales,   despre cum pot fi acestea evitate.

Una   dintre cele mai comune greseli se intampla inca din faza incipienta a   campaniei, respectiv in targetare unde „avem un mesaj excelent, insa il   trimitem catre audienta gresita, rezulta o rata de conversie mica sau   mesaje care nu ajung la destinatar”.  O alta greseala ce poate duce la   erodarea intregii campanii, de asta data indiferent de cat de bine a   fost targetata, priveste mesajul comunicat „avem o baza de date cu   clienti proprii, insa mesajul comunicat nu prezinta importanta, putand   chiar genera aversiune fata de expeditor”. Restul greselilor, dar si   solutiile propuse la acestea, va las sa le descoperiti in prezentarea de   la jos:

Dan Virtopeanu a vorbit despre cum poate fi masurat succesul campaniilor   de  mobile marketing  sugerand o analiza 360 complexa bazata pe   evaluarea  rezultatelor prin toate metodele disponibile (metode   traditionale,  metode specifice, benchmarking) dar si pe faptul ca   trebuie luati in  calcul factorii care influenteaza succesul unei   campanii.

Dupa   discutiile axate in jurul campaniilor de mobile marketing, surpriza   conferintei a venit din partea Vodafone Romania, care a anuntat   lansarea unui nou serviciu. Bazat pe geolocatie in real time, serviciul   va fi unul de mobile advertising  si pare o dorinta indeplinita a   marketerilor, care si-au dorit intotdeauna sa ajunga la consumator   chiar in momentul achizitei.  Ce presupune acesta lucru mai exact?   Presupune localizarea utilizatorilor prin semnalul telefonului. O data   localizat, consumatorul va putea primi mesaje comerciale din parte   brandurilor si a advertiserilor. Cum subiectul geolocatiei este unul   destul de sensibil, intrucat poate fi perceput drept un atac la privat,   acest serviciu va face obiectul unei clauze separate in contractele   Vodafone, unde consumatorii isi vor da acordul pentru primirea unor   astfel de comunicari comerciale. De asemenea, serviciul va fi disponibil  doar indoor.

Ieri, Evensys a organizat Mobile Marketing Conference, cea mai importanta conferinta anuala dedicata promovarii in mediul mobil pentru toate domeniile de afaceri. Evenimentul a adunat laolalta profesionisti ai businessului care au venit „ sa puna cateva puncte pe i” si  sa vorbeasca despre „asa da, asa nu, asa poate”.

Dupa multe studii facute pentru pietele din strainatate, am asteptat cu mare interes raportul celor de la Initiative pentru Romania, „Unloking the Power of Mobile”  care ne-a adus date precum:

- internetul mobil se dezvolta drept o platforma de comunicare viabila care vine insa in completarea alor canale media deja existente. 69% dintre romanii intervievati au afirmat ca  utilizarea de mobile web nu le-a afectat utilizarea altor forme de conexiune la internet (51%), ba mai mult a crescut timpul petrecut online (18%).

- 60% dintre romani au afirmat ca asculta radio in timp ce acceseaza mobile web (spre deosebire de 50% pe piata internationala). In ceea ce priveste activitatile de multi-tasking, se pare ca nu suntem atat de multi-tasking pe cat sustinem a fi, doar 17% dintre romani privesc la TV in timp ce acceseaza internetul de pe mobil. Pe plan international, datele despre multi-tasking  sunt destul de ambigue, caci daca cei de la Initiative afirma ca media  pe plan international este in jur de 50%, Jure Surtersic de la Nokia sustine ca 86%  din utilizatori acceseaza mobile webul in timp ce privesc la TV.

- mobile apps: aplicatiile ne plac, 69% dintre romanii intervievati  au downloadat si instalat aplicatii pe telefonul mobil. De mentionat este ca ne plac aplicatiile gratis, caci doar 24% dintre romani au platit pentru aplicatiile descarcate in comparatie cu 75% dintre respondenti internationali care au facut acelasi lucru.

La nivel gobal, in Ovi Store au loc 5 milioane de descarcari zilnice, iar 80% din trafic se materializeaza intr-o descarcare.

- fara sa fie vreo surprinza cele mai utilizate aplicatii sunt cele de social networking, urmate de aplicatii care ofera informatii despre vreme sau noutati.

- principala functie a telefonului mobil ramane aceea de voice calls ( 43%), urmata de data ( 31%) sms ( 19%) gaming ( 5%) si altele ( 2%), iar timpul medie petrecut online de pe telefonul mobil este de 18 minute pe zi.

Smartphonurile au cunoscut un sentiment de viralitate in Romania, si indiferent de producator au fost adoptate deschis si rapid de catre masa de utilizatori. Cine sunt acesti consumatori de tehnologii avansate? Unlock Research a conturat 4 profiluri de utilizatori de smartphone, definite as putea spune mai mult din punct de vedere al profilului psiho-sociologic decat al profilului lor tehnologic, iar acestia ar fi: popularii – persoane tinere, studentii, care au nevoie de socializare si de afirmare, ambitiosii – persoane ce doresc sa se auto-depaseasca, folosesc smarphone-ul pentru aplicatii office, normativii – persoane in jurul varstei de 30 de ani, care utilizeaza telefonul atat la locul de munca ( aplicatii office, aplicatii cu informatii practice, GPS) dar si in timpul liber si nu in ultimul rand eficientii – persoane cu varste curpinse intre 20-30 de ani, care isi aleg telefonul pe baza unor criterii de performanta usor de recunoscut: camera foto, procesor, ecran, durata de viata a bateriei.

Dincolo de toate acestea, Unlock Research  a identificat 4 nevoi carora romanii incearca sa le raspunda prin utilizarea unui smartphone: nevoia de relaxare, nevoia de stimulare, nevoia de informare si nevoia de conectare.